Îmi place să cred că am fost până acum o mamă (cât de cât) relaxată, și în același timp foarte bine informată, privind diversificarea. David, băiețelul meu este un bebeluș foarte curios, care de la patru luni a ținut să guste sau să miroase legumele și fructele. Astfel că, în momentul în care a stat la masă pentru primă dată (în mod oficial), a fost tare încântat și dornic să experimenteze. Cuvântul cheie aici este să „experimenteze,” pentru că asta este diversificarea - cunoașterea de texturi, culori, mirosuri și gusturi noi. Ea este complementară alimentației bazată pe laptele matern sau pe laptele praf.
Iulia Manole, Tehnician Nutritionist - departament Alimentatia copiilor si alimentatia mamei
Așadar, diversificarea este o etapă extrem de importantă în viața bebelușului, dar și a viitorului adult, de aceea m-am pregătit din timp. În momentul în care i-am cumpărat primele boluri, tacâmuri și babetici, am avut emoții și o sentiment de mândrie aparte că băiețelul meu se face mare. Afecțiunea mea s-a dublat când am ales să particip la cursul de „Diversificare”, organizat de Asociația Pedilactis. Chiar dacă sunt technician nutriționist, știu că alimentația copiilor mici și mai ales diversificarea, funcționează pe alte principii comparativ cu nutriția adulților. Astfel că, am optat să particip la această formare chiar cu câteva zile înainte de a începe diversificarea.
Conform ultimelor studii și a recomandărilor OMS, diversificarea se începe în jurul vârstei de șase luni, când copilul este capabil să stea în funduleț unul - două minute, nesusținut și când prezintă interes pentru mâncare. Nu se mai începe diversificarea de la trei - patru luni, așa cum se recomanda acum 20-30 de ani (sau chiar mai recent). Între timp, noile studii au arătat că tubul digestiv al micuților este permeabil și alimentele pe care le înghit le pot ajunge direct în sânge, fără a fi filtrate de sistemul digestiv. În jurul vârstei de șase luni, tubul digestiv se maturizează și astfel, copilul poate începe să completeze mesele de lapte cu mâncare solidă. Tot la această vârstă, copilul are nevoi crescute de Fier, Zinc și Vitamina A. Laptele, fie matern, fie formula, nu mai este suficient pentru a-i asigura o dezvoltare armonioasă, astfel că are nevoie în completare de solide.
Ei bine și cu ce începem? Cu morcov simplu fiert, pe care-l testăm timp de trei zile? Nu chiar așa. Ministerul Sănătății, OMS (http://cnsmf.ro/ghidpreventie/GhidPreventie_Vol6.pdf) și multe alte instituții internaționale de sănătate recomandă ca diversificarea să constea din mâncare nutritivă și sățioasă pentru bebeluși încă de la prima linguriță, astfel încât ei să își suplimenteze din alimentație vitaminele, mineralele și grăsimile de care au nevoie.
Există șapte grupe alimentare:
1. Cereale, tuberculi, rădăcinoase (ex. orez, cartofi, morcov, țelină etc);
2. Leguminoase/păstăioase, nuci (ex. linte, mazăre, năut, fasole, nucă românească, caju etc);
3. Produse lactate;
4. Ou;
5. Carne, pește;
6. Fructe și legume galbene, bogate în vitamina A (ex. banană, caisă, mango, avocado etc);
7. Alte fructe și legume.
Dintre acestea, pentru bebelușii sănătoși și fără fond alergic, la o masă se pot combina cel puțin trei sau chiar patru grupe alimentare, chiar din prima zi. Astfel, îi asigurăm puiuțului de om aportul nutritiv de care are nevoie pentru o creștere și dezvoltare armonioasă. Testăm, vedem ce îi place din punct de vedere al gustului, al texturii, al culorilor… ne jucăm, ne dezvoltăm și mâncăm sănătos!
Mai multe despre rețetele pe care eu le-am testat cu David, într-un viitor articol pe blog.