Cum poate mâncarea să facă lumea un loc mai bun

Despre puterea mâncării de a ne hrăni și de a ne conecta.

De la primele amintiri cu mușcătura aia din roșia coaptă, venită din grădina bunicii, la limonada aia cu lavandă care ne teleportează cu gândul direct într-un lan de lavandă din Provence, e greu să ignorăm, aproape imposibil, cum mâncarea este parte centrală din viața și cultura noastră. Cu toate astea, în 2018, trăim încă într-o lume în care unu din nouă oameni suferă de foamete sau o treime din produsele alimentare pe care le producem sunt irosite și devin deșeuri.

David Hertz este unul dintre acei rari oameni care a crezut în ideile proprii și le-a pus în practică pentru a ajuta lumea. În cazul lui, ideea a fost inspirată de mâncare. Spunea într-un interviu că ”am vrut să folosim hrana, limbajul universal al omenirii, ca instrument social pentru a susține tinerii necalificați sau dezavantajați să devină o generație de antreprenori care să-și poată feri familiile și comunitățile de sărăcie și foamete. Am vrut să transformăm această idee în realitate.” Și au reușit, în 2006 când au lansat proiectul Gastromotiva, prima organizație socio-gastronomică din Brazilia, care le oferă locuitorilor din favela și celor din pușcării oportunități de învățare.

Până de curând nu eram familiari cu termenul de social gastronomy, dar am urmărit cu interes discursu lui David Hertz și am aflat despre ce e vorba. Social gastronomy este o soluție îndreptată spre oameni care folosește puterea hranei și toate instrumentele implicate în gastronomie pentru a aborda unele dintre cele mai complexe probleme ale societății actuale: nutriție greșită, risipă de alimente, sărăcie și inegalități sociale. 

La Gastromotiva, Hertz oferă traininguri de gătit și dezvoltă programe de nutriție, face educație nutrițională și incubatoare de business oamenilor cu venituri mici și comunităților defavorizate. Până acum, a pregătit peste 3500 de persoane în industria alimentară.

El și echipa lui sunt de părere că mâncarea are mai multe capacități, pe lângă cele nutriționale. Ei cred că datorită mâncării oamenii pot crea comunități unite. Mâncarea atinge orice aspect al vieții umane: mediu, agricultură, econimie, sănătate și viață socială. Gastronimia socială, așa cum au numit-o ei, are de-a face mult cu inegalitățile sociale, cu foametea, cu sărăcia, cu nutriția greșită, cu șomajul, cu demnitatea oamenilor, cu bunăstarea. O educație culinară duce, în primul rând, la o minte liberă și deci la oportunități și demnitate.

S-au focusat pe educație în gastronomie și industria ospitalieră, cursurile lor sunt gratuite și durează cam 3 luni și 300 de ore. Au parteneriate foarte bune cu școli și bucătari care cred în social gastronomy, din Brazilia, Africa de Sud și Mexic, iar studenții sunt expuși la diverse experiențe gastronomice. La final cursurilor sunt ajutați să se integreze într-o comunitate și să-și găsească un job bun.